DIN PERSPECTIVA AUTORULUI.

Clădirea mirosea a praf, rugină și a ceva vechi care fusese îngropat de prea mult timp. Pereții de beton erau crăpați, semănând cu niște răni deschise. Ferestrele sparte lăsau să pătrundă dungi subțiri de lumină cenușie, care nu reușeau sub nicio formă să dea viață acelui loc. Părea a fi un mormânt. Ca și cum ceva se sfârșise acolo cândva și nu plecase cu adevărat niciod