VENUS

Londra devenise un vis în ultimele zile, învelit în dimineți de mătase, râsete haotice și zăngănitul ceștilor de ceai pe farfurioare delicate. Și era păcat, într-adevăr, că aveam să plecăm în mai puțin de trei zile. Timpul trecea prea repede, al naibii de repede. N-aș zice că nu eram nerăbdătoare să-l revăd pe Aaron, dar ceva înăuntrul meu îmi șoptea că ceasul ticăia mai tare decât de obice