În dimineața următoare, Ophelia s-a trezit devreme, pe la răsărit. Cineva îi mângâia încet părul și pielea goală. Amintindu-și evenimentele din ziua precedentă, a deschis ochii și a cercetat cu privirea în jur, îngrijorată.

— Domnul meu!

Arthur era într-adevăr acolo, pe marginea patului, stând așezat și privind-o. Ea a tresărit, cu brațele încolăcindu-se în jurul gâtului său pentru a-l strânge în