„Ophelia?”

Se trezi încet la auzul vocii Neborei. Slujnica stătea ghemuită lângă ea, la marginea patului.

„E trecut de ora cinei. Vrei să mănânci ceva?”

Ophelia se încruntă și se ridică încet în șezut, ținând cearșafurile pentru a-și acoperi corpul gol. Privi în jur; mantia de blană era frumos împăturită și așezată la picioarele patului, iar câteva lumânări erau aprinse, luminând încăperea în sear