Cassian

Exact ca liniștea care precedă un dezastru natural, tăcerea se răspândește prin celulă. Niciunul dintre noi nu respiră și nu-și ferește privirea. Primul care o va face, pierde. Aud vibrația pământului, ca și cum o cavalerie s-ar apropia de porțile castelului în plină viteză, apoi mârâiturile, și în final bufnitura înfundată a ușilor principale deschizându-se larg. Aș recunoaște acel sunet