Și uite așa, la fel de repede cum a apărut, se face nevăzută. Flacăra lumânării pâlpâie și, oricât de mult mi-aș apropia-o de față, nu o mai pot vedea pe Ank nicăieri. Este ca și cum ar fi devenit una cu focul, iar dacă mă gândesc bine, asta ar avea perfect sens. La urma urmei, a spus că este un spirit al focului.

Încerc să mă întorc la lectură, dar fără succes. Ochii îmi fug încontinuu de la pagi