RHEA

Stau nemișcată, nu mă năpustesc și nu îmi scot ghearele. O las să mă lovească din nou, apărându-mă abia superficial. Ghearele ei îmi sfâșie antebrațul de data asta. Știe ce face. Nu ca să mă ucidă, ci doar să mă marcheze, ca să pot face și eu la fel.

Se retrage, așteptând o reacție.

Când nu-i ofer niciuna, o sprânceană i se zbate.

— Ești atât de al naibii de patetică încât nici măcar nu te po