90 - Ryker

Îmi sprijin fruntea de a ei, respirând greu. Habar n-am ce tocmai m-a apucat și încă tremur. Clar, corpul meu a înțeles ce trebuia făcut, pentru că sunt destul de sigur că sufletul mi-a părăsit trupul.

— Vezi, nu ai de ce să te temi, șoptește ea, jucându-se cu părul de la ceafa mea. A fost uimitor.

— Mai sunt atâtea de care să mă tem, dar nu vreau să vorbesc despre asta chiar acum. Vrea