Gabe și-a întors capul pe jumătate spre ușă și a închis ochii în timp ce asculta. Nu am auzit nimic în afara acestei camere, nici pași, nici voci, și nici Trixy nu auzise, altfel m-ar fi avertizat, dar, pe de altă parte, noi nu eram lycani.

A deschis ochii, și-a ridicat brusc capul, și-a tras umerii pe spate și a adoptat o postură fermă.

„Sunt pe drum, trebuie să plecăm.”

La naiba, se pare că fiec