Clubul era gol acum, fără niciun martor. Singurii prezenți eram eu, Nora, Darian și gărzile sale regale.

Dacă ne omorau, nimeni nu ar fi știut.

Darian a tras adânc aer în piept, vizibil, și a făcut un pas mai aproape, așa că eu am făcut unul în spate, dar m-am lovit imediat de tocul ușii și, deși mă speriase de moarte, tot mi-am forțat bărbia să rămână sus.

„O fată atât de puternică”, vocea lui ca