— E frumoasă, nu-i așa? intervine Knox în mintea mea, enervându-mă la culme.

— Vrei să taci dracului din gură? mârâi eu, dar asta nu face nimic pentru a-i distrage atenția de la Sadie.

Sunt aici de vreo patruzeci de minute. Ochii mei abia s-au mișcat de pe fața ei. Este ca și cum, indiferent ce aș face, pur și simplu nu-mi pot lua gândul de la ea.

Nevoia de a-i netezi părul și de a o atinge este a