**PAUL**

Mă aflu la marginea pantei, chiar la povârniș, când aud mârâitul vagabond suficient de departe în pădure încât să nu mă apuc să-i urmăresc. Un zâmbet mi se așterne pe buze când realizez că aceștia nu sunt niște câini sălbatici *obișnuiți* care se ascund. Nu. Sunt și ei metamorfi. Dar *cu siguranță* nu sunt lupi.

Mirosul lor este nefamiliar prin părțile astea, dar le-*am* mai simțit parfum