**DRAVEN**

Mă poticnesc spre ușa din față, oprindu-mă brusc când Domonic mă înșfacă de talie. Își glisează mâinile peste stomacul meu, smulgându-mă din hol și înapoi în brațele lui. Întorcându-mă, își izbește buzele de ale mele rapid, înainte să pot protesta. Forțându-mi gura să se deschidă, își afundă limba dincolo de buzele mele, un mârâit jos reverberând adânc în pieptul lui. Orice gând din cap