**DRAVEN**

„Koda?” țip, vocea crăpându-mi-se. Întinzând mâna spre perete, mă folosesc de el pentru a mă ridica în picioare.

*Koda mi-ar răspunde, nu-i așa?*

*Dacă ar fi bine, ar spune-o.*

Exact când sunt pe cale să-mi scot telefonul din buzunar, o pereche de picioare goale, de culoarea caramelului, pășește în balta de sânge din bucătărie. Ochii mei urcă încet în sus, în timp ce un braț musculos, a