Ea zâmbi și apoi îi spuse câteva cuvinte Karlei, asigurând-o că totul era în regulă și că Derrick urma să treacă să-i ia lucrurile. Când închise, Derrick se ridică și apoi se așeză ușor pe canapea lângă ea, atent să nu o zdruncine.

Își înfășură brațele în jurul ei, strângând-o la pieptul lui, cu fața îngropată în părul ei care mirosea dulce.

— Mi-a fost dor de tine, iubito. Dacă a existat vreodată