Alexander:

Mergeam prin tunelurile orașului, încercând să ajungem la Domeniu, ghidați de Delilah.

Trecuseră zile, aproape o săptămână, de când părăsiserăm cartierele subterane din Belarus. Și, deși nu știam unde ne aflam în momentul de față, știam că e mai bine să nu-i cer nimic Delilăi.

Nu s-a obosit să se uite la mine, știind clar că nu voiam să vorbesc cu ea. Faptul că pusese viața soției mele