~ Violet ~

Sunetul ploii căzând pe pervazul ferestrei o trezi pe Violet din somn. Era un sunet liniștit, legănându-i încet creierul înapoi la viață. Violet se foi în pat, ochii fiindu-i prea grei pentru a-i deschide. Trase adânc aer în piept și un miros masculin familiar îi umplu simțurile.

Hmmm.

Era mirosul lui Damon, inconfundabil. Violet fu imediat purtată înapoi la amintirile nopții trecute.