~ Violet ~

Violet nu știa cât timp stătuse în biserică. Era copleșită de atâta vinovăție și rușine, și se simțea ireparabil frântă. Chiar dacă Dumnezeu nu-i răspundea nimic, se simțea bine doar să poată să-și plângă inima. Așa că rămase acolo ore și ore în șir în noapte.

Tată Ceresc, știu că am luat o decizie prostească. Am crezut că voi fi suficient de puternică pentru asta, dar cu fiecare noapte