Estonia:

— Ce este atât de important încât nu a putut aștepta să vorbim noi doi între patru ochi? Iar faptul că ai ales să nu vorbim la telefon mă uimește. Mă face doar să cred că ai impresia că ești urmărită, spuse tatăl meu, ridicând o sprânceană. Din câte știam, trebuia să ai o casă izolată. Nimeni nu trebuia să știe de ea.

— Într-adevăr, așa este. Dar asta nu înseamnă că nu e periculos, tată.