Tăcerea lui o enerva. Trebuia să spună ceva, orice.

— Dylan, tu..., a început Ginny, și cam atât a apucat să spună. Dylan a redus-o la tăcere eficient trăgând-o complet în brațele lui și zdrobindu-i buzele cu ale lui.

Ginny a fost prea șocată să se zbată, iar când indignarea a înlocuit șocul, era prea târziu. Era prinsă în brațe de oțel, iar gura lui o devora pe a ei fără nicio șansă de scăpare. R