Ușa se izbește de perete ca o explozie.

Și Asher intră prin ea.

Nu, nu intră. Pășește ca un prădător. De parcă ar urmări o pradă.

E o umbră neagră și e ceva monstruos în felul în care se mișcă. Genul de lucru de care coșmarurile încearcă să fugă. Dar când ochii lui cad pe mine — țintuită la podea, un bărbat strivindu-mi corpul cu jumătate din greutatea lui, altul ținând un pistol la câțiva centime