Odessa

Cu o clipire a ochilor, m-am trezit în încă un loc ciudat. Nu era peștera întunecată pe care ajunsesem să o numesc acasă și pe care o iubeam. Patul mai moale de sub spatele meu mi-a amintit de casa din copac de la elfi, și exact asta era.

Eram înapoi în căsuța noastră din copac mai mică, unde stătuserăm cu elfii. Patul gigantic era adâncit și un braț mare mă acoperea. Acum furnicăturile era