Eli nici măcar nu realiză când se întoarse și începu să alerge. Fugea cât o țineau picioarele, pentru că nu putea face față rușinii care o urmărea.

Se blestema pentru că fusese atât de proastă și își lăsase așteptările să crească prea mult. Ar fi trebuit să știe mai bine că va rămâne pentru totdeauna o femeie murdară, care nu merita pe cineva cu un statut înalt precum Eiten.

Era un ghinion pentru