Ella

„Ella”, spune Calvin, cu vocea groasă de emoție. Mâna lui își continuă traseul, întinzându-se spre mine, degetele atingând mâneca de catifea a rochiei mele înainte să mă pot retrage.

„Ce”, șoptesc eu, făcând câțiva pași înapoi, dorind spațiu între noi. „Ce a fost asta?”

„Nu știu –”

Înainte să poată termina însă, ne întoarcem amândoi spre ușa întunecată a balconului. Recunosc instantaneu silue