Ella

Urlu din toți plămânii – fără cuvinte, doar agonie fără sens – în momentul în care femeia dă colțul și pierd din vedere copilul. Sunetul este oribil chiar și pentru propriile mele urechi, dar nu mă pot opri în timp ce mă arunc împotriva gheții care mă ține, împotriva căreia lupt neîncetat.

O asistentă intră împleticindu-se în raza vizuală, cu sânge curgându-i pe lungimea feței, și aruncă o pr