Ella

„A trecut prea mult timp”, murmur, răsucindu-mi degetele împreună cu ochii fixați pe ușa grea de fier a buncărului. Am o mână pe coșulețul lui Rafe, care doarme liniștit lângă cele două scaune inconfortabile pe care Cora și cu mine le-am tras pe hol, dorind să fim cât mai aproape de intrare posibil, astfel încât să primim vești imediat ce sosesc.

„Ella”, șuieră Cora printre dinți. „Trebuie să