Ella

— Iar eu plec imediat, adaugă Roger, făcându-ne pe toți să râdem. Serios, spune el, sunt inutil până când copilul e destul de mare să arunce o minge. Apoi, totul e Unchiul Roger.

Îi zâmbesc, mulțumită, și îi iau mâna să o strâng, lăsându-l să știe cât de bucuroasă sunt că a venit. Ochii i se îmblânzesc când se uită la mine și știu că simte la fel.

— Bine, spun, oftând și urcându-mă în pat. Su