Violet

Mă durea brațul de la strâns atâtea mâini, iar colțurile buzelor îmi zvâcneau de la atâta zâmbit. Salutările păreau să nu se mai termine. Vârstnici, lorzi, doamne, rude îndepărtate și oameni care zâmbeau de parcă chiar se bucurau să fie aici, deși cu toții știam care era adevărul.

Trebuia să recunosc, sărbătoarea în sine era ceva special. Palatul se autodepășise încă o dată. Sala de bal str