**Violet**

Râsul micuței Violet era atât de puternic încât îl puteam auzi prin vânt, dar îmi venea greu să cred că eram chiar eu. Sigur, viața cu mama și tata în preajmă fusese mult mai bună, dar chiar și atunci, abia îmi aminteam să fi fost vreodată fericită.

*Dar acel râs…*

*Era bucurie pură.*

„Să mergem”, am spus încet, schițând un zâmbet. Am făcut un pas mare înainte, dar chiar când eram pe ca