**Kylan**

Violet s-a luminat la față numaidecât. „Chiar crezi că arăt perfect?”

„Da... dar...”

Zâmbetul i-a pierit din nou.

„Îmi fac griji că s-ar putea să te împiedici”, am adăugat eu, cu vocea puțin mai blândă. „Abia te puteai ține pe picioare.”

„Poftim?” Violet și-a înclinat capul, îngustându-și ușor ochii.

I-am mângâiat ușor brațul cu palma, ca și cum asta ar fi putut îndulci lovitura cuvintel