Dar apoi mă încrunt când râde de mine, pentru că ar fi trebuit să ghicesc că și-ar fi dat seama imediat. Adică, știe sigur că n-a fost Daniel.

— Of, haide, Fay, zice ea, râzând din nou. — Am văzut cum se uita la tine în clipa în care ai intrat în casa aia. N-am fost nici măcar geloasă! Nu puteam concura, ridică ea din umeri, nici măcar n-am vrut.

— Deci, nu ești… supărată? întreb, ezitând.

— Nu e