— Ce? întreb inocent, încercând să-mi ascund zâmbetul.

— Fay, mormăie Jerome, trăgând rapid mașina într-un loc de parcare cât mai departe de cea a lui Ivan. — Ce naiba te joci de data asta?

— Kent știe, spun eu pe un ton egal, ridicând ușor din umeri. Spuneam adevărul.

I-am spus azi-dimineață. Nu fusese deloc încântat.

Îmi alesesem momentul cu mare grijă. — Ăăă, Kent? spusesem, sprijinindu-mă dega