Cât de subtil pot, mă las pe spătarul scaunului, ducând paharul de vin la buze și prefăcându-mă că mai iau o înghițitură, în timp ce îmi strecor privirea spre Daniel, care se uita deja la mine cu sprâncenele ușor ridicate. Îmi feresc repede privirea, nevrând să mă dau de gol, dar recunoscătoare că și el vede ce se întâmplă.

Încet, Kent își întoarce capul spre Natalia. „Se pare că mă descurc bine c