Maddie

Maddox stă sprijinit de ușa apartamentului meu când ajung acasă, cu mânecile hanoracului suflecate pentru a arăta tatuajele care îi înghit brațele. Are cerneală nouă. Iar.

„Nu trebuia să-ți dai demisia”, spune el și apoi dă din cap spre doi bărbați îmbrăcați în negru care stau într-o mașină parcată la bordură — gărzile lui de corp.

Îmi zdrăngăn cheile. „Nu ai dreptul să-mi urmărești locul d