WESTON

Mă uit la ceas pentru a cincea oară, băgând mâna în buzunar după telefon ca să verific și acolo. Niciun mesaj sau apel pierdut. Avionul nostru decolează în mai puțin de treizeci de minute.

La naiba! N-ar fi trebuit să-i spun ce i-am spus. N-ar fi trebuit să o sărut, dar nu m-am mai putut abține. Nu mă surprinde că nu vine; probabil am speriat-o.

„Te frământă ceva, fiule?” Tatăl meu nu ridic