Da, chiar așa e. Îmi încolăcesc cealaltă mână în jurul gâtului său, așa că acum îl țin bine încercuit. Îi simt pulsul, bătând puternic în palmele mele. E ciudat de excitant.

Urmărindu-mi cu atenție fața, șoptește: „Ochii ăștia”.

Apoi, din prag, se aude o voce ascuțită.

„Ce se întâmplă aici?”

„Nimic de care să-ți faci griji, doar Kimber încearcă să mă sugrume”. Matteo se întoarce și zâmbește mamei