Apoi, totul a dispărut, și am rămas singură într-o cameră răcoroasă și liniștită cu trupul mamei mele, și toată durerea pe care o reținusem s-a năpustit asupra mea dintr-o dată.

Mi-am aruncat capul pe spate și am urlat ca un animal, destul de tare încât să alung orice fantomă pe kilometri întregi din mormântul ei.

Bărbații cu fețe insipide de la casa funerară vorbeau pe un ton blând, liniștitor și