Olivia

Alexander lăsă sticla jos și se mută în spatele canapelei unde stăteam, mâinile lui găsindu-mi umerii. Degetele lui se înfigeau în mușchii încordați de acolo, scoțând nodurile formate de orele petrecute cu ochii în laptop.

„Ești tensionată”, observă el.

„Gestionarea crizelor face asta.” Îmi lăsai capul să cadă înainte, oferindu-i un acces mai bun. „Nimic nu se compară cu echipa ta de social