Olivia

M-am trezit a doua zi dimineață simțindu-mă mai epuizată decât atunci când mă culcasem. Visele mele fuseseră un amestec haotic de coridoare de spital, mâinile lui Alexander și chipul palid al tatălui meu pe cearșafuri albe. Nu tocmai odihnitor.

Spitalul arăta diferit la lumina zilei, mai puțin amenințător, mai degrabă instituțional.

Am găsit-o pe mama exact unde o lăsasem, moțăind inconfort