ABEL

— Ei bine, la naiba, omule, mormăi Rowan, trecându-și mâna prin păr și sprijinindu-se de canapea.

— Copiii dorm, adăugă el încet, dând din cap spre scări. Hai să bem ceva. Problema ta e… destul de mare.

Cade îl privi fix.

— Destul de mare?

Rowan ridică din umeri.

— Ce? Vrei să spun catastrofală? Tragică? Bine. Problema ta e al naibii de tragică, Abel. Se ridică, îndreptându-se deja spr