ARDEN

"Ești doar tu," am oftat eu.

Ești mereu tu.

Inconștient, mi-am sprijinit fruntea de pieptul lui, expirând adânc. Parfumul lui proaspăt, amestecat cu ploaia, era și mai reconfortant după întâlnirea noastră surprinzătoare.

"De ce te comportai ca și cum te urmăream?" a întrebat el.

M-am uitat la el, cu o ușoară privire aspră pe față, deși nu avea nicio căldură reală. "Poți să mă învinovățești?"