După cină, am urmat-o pe Rylee sus pe scări și s-a oprit la etajul al treilea, întorcându-se spre mine. Nu știam la ce să mă aștept, pentru că mă purtasem ca un nemernic cu ea, și totuși era aici și nu știam ce să spun, decât că-mi pare rău, ceea ce nu era suficient.

„Ei bine, aici stau eu”, a spus ea și s-a întors să meargă pe hol.

„Dormi în camera de oaspeți?” am întrebat-o.

„Păi, sunt oaspete a