Ar fi la fel de bine? Mă întrebam.

Timpul va spune.

Strângând cravașa sub braț, a luat curelele de piele și le-a întins spre mine.

Având la dispoziție doar fantezia, știam ce se așteaptă de la mine când mi-am ridicat mâinile, cu palmele în sus, în fața mea.

Niciunul dintre noi nu a vorbit când a prins-o pe prima de încheietura mâinii mele stângi. Apoi, tot fără să vorbească, m-a întors și am avut