„Vin imediat”, îi spun Carei și închei apelul. Când mă uit la Patterson, sprâncenele îi sunt încruntate, cu un amestec de îngrijorare și furie. „Colega de cameră”, răspund, și sper că asta e suficient ca explicație pentru moment. „Trebuie să plec.”

Îmi apuc pantalonii, dar Patterson mi-i smulge din mâini. „Nu pleci nicăieri.”

Tonul lui e ferm. Nici eu nu vreau să plec, dar n-am de ales. Vreau să ț