Când mă trezesc, ea nu mai e.

E ca și cum aș avea un ciocan de zidar înfipt în craniu.

Sar din pat cu un urlet, apucând cearșafurile de parcă aș găsi-o ascunsă acolo. Unde naiba s-a dus? Unde s-a dus la dracu?

Furia s-a întors răzbunătoare în absența ei.

Mă scărpin pe piept până când apare sânge în umflături roșii. Când era în brațele mele, șerpii erau ținuți la distanță. Acum a plecat și sunt mai