EPILOG

Tristan

„Ești gata?”

M-am uitat peste umăr și l-am văzut pe Enzo stând în pragul camerei mele, îmbrăcat tot în negru, cu excepția florii albe prinsă de rever. N-am putut să nu observ cum ochii îi alunecă peste cicatricile de pe spatele meu. Era bun la a-și ascunde șocul de mine. Întotdeauna fusese. Mult mai bun decât Luca, de puținele ori când mă văzuse fără cămașă. Sau poate că pur și simp