EPILOG

ENZO

Am trântit ușa de la intrare și m-am sprijinit cu spatele de ea, smulgându-mi ochelarii de soare și trăgând aer în piept. Doar să respir. Dracului, să respir. Din fericire, nu era nimeni prin preajmă să vadă cum ochii mei fugeau sălbatic prin salon. Inima îmi bubuia în piept și, pentru o clipă, am crezut că o să-mi sară din cutia toracică. Sau că o să leșin. Una dintre cele două. Sau a