Răsăritul blând al soarelui de dimineață se strecura prin ferestrele mari ale casei noastre primitoare, aruncând raze aurii peste cameră. Lumea de afară abia începea să se trezească și auzeam zumzetul îndepărtat al mașinilor pe șosea, freamătul slab al frunzelor în adiere, dar aici, în acest moment, simțeam că existăm doar noi doi. Respirația profundă și mulțumită a lui Adrian de lângă mine a fost