Cafeneaua mirosea a boabe de cafea prăjite și produse de patiserie proaspăt coapte, dar aroma reconfortantă nu reușea să calmeze furtuna din pieptul meu. Am ales cabina din colț, ascunsă de zumzetul conversațiilor și clinchetul ceștilor. Mâinile mele strângeau cana cu ceai de mușețel din fața mea, căldura ei ancorându-mă în timp ce repetam ce voiam să spun.

Adrian întârzia.

Asta nu era neobișnuit