„Ei bine”, spune Christian, încrucișându-și brațele în timp ce continuă să ne zâmbească ironic lui Frankie și mie. „Nu-i așa că este... confortabil aici.”

Frankie își revine în cele din urmă, sărind în picioare și aruncându-mă din poală. Cad pe canapea, din fericire, deși scâncesc și îmi împrăștii toată trusa de machiaj.

„O, Doamne!”, strigă Frankie, acoperindu-și fața și fugind spre baie.

Mă ridi